Diete, Grupe, Alimentatia celor 4 Grupe Sanguine

Mai putin mediatizate decat tincturile si uleiurile
din plante, vinurile medicinale sunt elixiruri
decantate din laboratorul naturii, cu efecte benefice
asupra sanatatii si a starii noastre de spirit. Cu o
conditie: sa nu fie confundate cu vinul de masa. Ele
au o prescriptie stricta, la fel ca orice medicament.

Vin de afine
Ingrediente: 500 g afine, 1 l vin rosu.
Mod de preparare: Se varsa afinele intr-un vas, se
adauga doua pahare cu apa si se fierb incet 15 minute.
Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca
15 minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Varianta:
l Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o
lingurita scortisoara pudra, o lingurita de cuisoare
si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se
filtreaza si se pune in sticle.
Mod de administrare: cate 25 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid,
dizolvant al acidului uric.
Recomandari: ateroscleroza, constipatie, fermentatie
intestinala, insuficienta biliara, diabet, diaree.

Vin de ceapa
Ingrediente: 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Mod de preparare: Se rad cepele. Se adauga vinul si
mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta:
l Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul
obtinut se adauga 150 g zahar. Se amesteca bine si se
filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, stimulent general, tonic
cardiac.
Recomandari: astenie, hidrofizie, tulburari renale.

Vin de coacaze
Ingrediente: 1,5 kg coacaze, 1 l vin rosu, 450 g
zahar.
Mod de preparare: Se preseaza coacazele. Se adauga
vinul si se lasa la macerat 24 de ore la rece. Se
filtreaza printr-o panza fina si se strecoara tot
sucul. Se pune sucul intr-un vas, se adauga zaharul,
se pune la fiert 5 minute, apoi se lasa sa se
raceasca. Se filtreaza din nou, apoi se imbuteliaza.
Alte variante:
l Se pun la macerat 200 g frunze de coacaz, 50 ml
rachiu, 100 g zahar si 1 l vin rosu, timp de 30 de
zile. Se amesteca bine, se filtreaza si se
imbuteliaza.
l Se pun la macerat, timp de o luna: 1 l vin alb, 200
g coacaze, 50 ml rachiu, 100 g zahar. Se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antireumatismal, tonic
general.
Recomandari: artrite, hipertensiune, litiaza renala,
menopauza, reumatism.

Vin de grapefruit
Ingrediente: sucul de la doua grapefruituri, 1 l vin
alb, 200 g zahar, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se amesteca ingredientele si se lasa
doua saptamani la rece. Se filtreaza si se
imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, drenor digestiv, drenor
hepatic, racoritor, bogat in vitamina C.
Recomandari: anorexie, artrita, dispepsie,
insuficienta biliara.

Vin de ienupar
Ingrediente: 40-50 g bace (fructe) de ienupar, 1 l vin
rosu, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se sparg bacele si se pun la macerat
o saptamana in amestecul lichid. Se aduce amestecul
usor la fierbere, se lasa sa fiarba cateva minute. Se
lasa in repaus o saptamana inainte de a se filtra. Se
imbuteliaza.
Varianta:
l 60 bace de ienupar, 1 l vin alb si 100 g zahar se
pun la macerat 15 zile. Se lasa in repaus 8 zile
inainte de filtrare. Se adauga 25 ml rachiu, pentru o
mai buna conservare.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: depurativ, diuretic, stimulent, stomahic.
Recomandari: ateroscleroza, guta, reumatism, tulburari
renale.

Vin de marar
Ingrediente: 50 g seminte marar, 20 g seminte anason,
1 l vin rosu, 100 g zahar, 25 ml rachiu.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele intr-un
vas curat. Se lasa la macerat 10 zile, la loc ferit de
lumina. Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, galactogen,
stomahic.
Recomandari: aerofagie, astm, tulburari nervoase.
Excelent pentru impotenta: cate 25 ml inainte de
culcare.

Vin de menta
Ingrediente: 500 ml infuzie de menta (25 g menta
uscata se infuzeaza timp de 15 minute), 500 ml vin
alb, 20 g miere de albine.
Mod de preparare: Se amesteca toate ingredientele, se
lasa la macerat minimum 40 de zile, apoi se filtreaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: afrodisiac, bactericid, calmant, colagog,
sedativ, stomahic, vermifug.
Recomandari: nervozitate, palpitatii, tulburari
digestive, paraziti intestinali, tulburari nervoase.

Vin de mure
Ingrediente: 1 kg mure, 1 l apa, 300 g zahar.
Mod de preparare: Se varsa apa peste murele usor
zdrobite. Dupa 24 de ore se pune amestecul in
centrifuga si se adauga zaharul la sucul obtinut. Se
lasa la fermentat 10-15 zile. Se filtreaza si se pune
in sticle.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: indulcitor, hipoglicemiant.
Recomandari: dureri de gat, tulburari intestinale si
gastrice.

Vin de nuci
Ingrediente: 350 g frunze de nuc, 1 l vin rosu, 1
baton scortisoara, 100 g zahar, 25 ml rom.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele la
macerat timp de o luna, se filtreaza si se
imbuteliaza.
Alte variante:
l 25 nuci verzi taiate in patru si 1 l vin rosu se
macereaza timp de 6 saptamani, se filtreaza si se
aduce lichidul la fierbere. Se adauga apoi 50 ml
rachiu si 150 g zahar. Se da in 3-4 clocote, apoi se
lasa la racit. Se filtreaza si se imbuteliaza.
l Se pun la macerat 25 nuci verzi taiate in patru, 1
l vin rosu, 50 ml rachiu si 150 g zahar. Dupa doua
luni se filtreaza si se pune in sticle.
l 1 l vin rosu, 300 g zahar si 8 nuci verzi zdrobite
se pun la macerat, la soare, timp de 6 saptamani. Se
amesteca bine in fiecare zi. Se filtreaza.
l Intr-un borcan se pune o portocala taiata rondele.
Se adauga 15 nuci verzi taiate in patru, 1 l vin rosu,
50 ml rachiu, 200 g zahar. Se lasa la macerat doua
luni, apoi se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 50 g frunze de nuc, 20 g grosita
rosie, 1 baton scortisoara, coaja de la o portocala,
200 g zahar. Se lasa la macerat 15 zile, se filtreaza
si se imbuteliaza.
l 30 g frunze de nuc, 100 g grosita rosie, coaja de
la doua portocale, 20 ml rachiu, 1 l vin alb. Se lasa
15 zile la macerat, la soare. Se face un sirop din 100
ml apa si 250 g zahar. Se amesteca si se filtreaza.
Mod de administrare: Cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: astringent, antidiareic, depurativ,
dezinfectant, tonic.
Recomandari: anemie, diaree, eczeme, guta, reumatism.

Vin de patrunjel
Ingrediente: o legatura de patrunjel, 1 l vin alb,
doua lingurite otet de vin, 300 g miere.
Mod de preparare: Peste patrunjel se toarna vinul si
otetul. Se aduce incet la fierbere si se fierb cam 10
minute. Se filtreaza, se adauga mierea si se amesteca.
Se imbuteliaza.
Mod de administrare: 3 lingurite, repartizate de-a
lungul zilei, sunt suficiente. Nu abuzati!
Proprietati: diuretic, expectorant, febrifug,
stimulent.
Recomandari: oboseala, hidrofizie, icter, bronsita,
febra.

Vin de pere
Ingrediente: 500 g pere albe, 1 l vin alb.
Mod de preparare: Se taie perele in rondele fine si se
pun in vinul care fierbe. Se lasa sa fiarba pana ce
volumul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca si
se filtreaza.
Mod de administrare: cate 25 ml dimineata, la sculare.
Proprietati: antiseptic, diuretic, tonic.
Recomandari: celulita, diabet, litiaza renala,
retentie de apa, tulburari renale.

Vin de piersici
Ingrediente: 2,5 kg piersici, 4 l vin alb, 1,3 l
coniac, 500 g zahar, 4 migdale amare, 7 g drojdie de
bere uscata.
Mod de preparare: Peste piersicile decojite si taiate
in bucati se pune zaharul si se lasa cateva ore. Se
fierbe amestecul 15 minute. Se varsa intr-un bidon
(dupa ce s-a racit) si se acopera cu vin alb si
coniac. Se adauga drojdia si migdalele. Se lasa 30 de
zile la rece, se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, energizant, stomahic.
Recomandari: constipatie, litiaza renala, tulburari
digestive.

Vin de portocale
Ingrediente: o portocala bine spalata, 1 l vin alb, 12
cuisoare, 1 baton scortisoara, 100 g zahar, 50 ml
rachiu.
Mod de preparare: Se pun cuisoarele si portocala
taiata intr-un borcan. Se adauga scortisoara, zaharul
si rachiul. Se acopera cu vin alb si se lasa la
macerat 30 de zile. Se filtreaza si se pune in sticle.
Se foloseste dupa 2-3 luni.
Alte variante:
l Se acopera cu vin alb coaja de la trei portocale
amare, netratate. Se adauga o lingurita cu seminte de
coriandru si 150 g zahar. Se lasa in repaus, la rece,
10 zile. Se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 4 portocale taiate bucati si zeama de
la o portocala se lasa la macerat 10 zile. Apoi se
adauga 50 ml rachiu si 120 g zahar. Se amesteca
inainte de filtrare.
l Se amesteca: 1 l vin alb, sucul unei portocale, 3
flori de musetel, un baton de scortisoara, doua
cuisoare, 120 g zahar si 50 ml rachiu. Se filtreaza
dupa 8 zile de macerare.
l Se taie in rondele o portocala si o lamaie. Se
adauga 1 l vin rosu, doua migdale amare sparte, 50 ml
rachiu si 200 g zahar. Se lasa la macerat 40 de zile.
Se filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: antiinfectios, aperitiv, diuretic,
fluidifiant sangvin, laxativ, tonic general.
Recomandari: anorexie, astenie, dispepsie,
hipervascozitate sangvina, tulburari intestinale.

Vin de prune uscate
Ingrediente: 300 g prune uscate, 1 l vin rosu, 1
pachetel de vanilie, 50 ml rachiu, 120 g zahar.
Mod de preparare: Se pun prunele intr-un borcan. Se
adauga vinul, rachiul, vanilia si zaharul. Se amesteca
bine si se lasa in repaus 3 saptamani.
Mod de administrare: cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: dezintoxicant, diuretic, energizant,
stomahic.
Recomandari: anemie, constipatie, guta, nefrita,
reumatism.

Vin de tarhon
Ingrediente: 30 g frunze proaspete de tarhon, 1 l vin
alb.
Mod de preparare: Se spala frunzele si se usuca bine.
Se acopera cu vin alb si se lasa la macerat 8 zile. Se
filtreaza si se imbuteliaza.
Mod de administrare: cate 25 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, stimulent, tonic.
Recomandari: balonari, dureri reumatice.

Recomandari
Se utilizeaza numai vase curate, sterilizate cu abur
sau apa fiarta, timp de cel putin 30 de minute, de
cate trei ori. Nu se folosesc vase metalice, in
special cele de aluminiu.
Se folosesc doar ingrediente pentru care nu au fost
utilizate insecticide sau ierbicide.
Fructele care intra in compozitia vinurilor trebuie
sa fie bine coapte si bine spalate. Atentie la
struguri, sa nu aiba acaricide sau sa fie stropiti cu
sulfat de cupru.
Se utilizeaza plante proaspat spalate. In cazul
plantelor uscate, se folosesc doar cele care nu au
fost uscate la soare. Nu se vor folosi plante de pe
marginea drumului sau de la vanzatorii ambulanti. Este
periculos.
Vinul se pastreaza in sticle inchise, la temperatura
camerei.
Atentie! Vinurile medicinale nu se consuma in
amestec.
Rachiul folosit la prepararea vinului trebuie sa fie
de minimum 40% alcool.

Zemoasele fructe sînt un remediu popular pentru curatarea organismului de toxine si vindecarea bolilor de ficat, inima, stomac si chiar cancer

Caisele se numara printre cele mai apreciate fructe, ele fiind consumate cu placere atat de catre copii cat si de catre persoanele mai in varsta. In conditiile tarii noastre ele se coc in perioada 1 iulie-15 august.
Fiind bogate in substante nutritive ele reprezinta un pretios ajutor al sanatatii, si tocmai de aceea este util sa cunoastem compozitia si proprietatile lor.
Fructele contin apa (85%), zaharuri, acid citric, acid malic, sodiu, mult potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, cupru, multa provitamina A si alte vitamine (B1, B2, C, P, PP etc).
Una dintre proprietatile de baza ale acestor fructe este aceea ca tonifica sistemul nervos, motiv pentru care sunt recomandate in astenie fizica si intelectuala, stari depresive, insomnii, nevroza, stres, oboseala.
Caisele ajuta mult digestia si prin proprietatile lor diuretice si depurative, detoxifica organismul, ii sporesc reactiile naturale de aparare, il fortifica si il regenereaza.
Avand actiune alcalinizanta ele contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic din sangele si tesuturile corpului diminuand aciditatea. In plus, caisele, sunt antianemice, antihelmitice si antidiareice.
Cura cu caise consta in consumul a 500g-1kg caise pe zi timp de doua saptamani. Fructele se consuma inainte de mese sau intre mese.
Se poate face si o cura de o zi pe saptamana in care se consuma numai caise si nimic altceva.
Cura cu caise este recomandata in toate carentele de vitamina A si in toate carentele de oligoelemente.
Fiind bogate in potasiu caisele sunt recomandate tuturor celor care nu trebuie sa consume sodiu.
Ele mai sunt recomandate in anemie, tratamentul avitaminozelor, convalescenta, litiaze renale sau litiaze biliare.
Cura cu caise este utila tuturor copiilor rahitici sau cu intarziere in crestere, adolescentilor, femeilor gravide si batranilor. Ea da rezultate foarte bune in anemiile consecutive unei hemoragii.
In cosmetica sucul sau pulpa de caisa reprezinta un tonifiant al pielii normale si se foloseste sub forma de comprese pe fata.

Caisele – O sursa dulce de sanatate
Caisele au un gust dulce si un miros foarte aromat, dar, pe langa aceasta, ele sunt sanatoase si bogate in vitamine, ajutandu-ne sa ne pastram in forma si plini de energie pe tot parcursul anului.
Constituind una dintre cele mai „generoase“ surse naturale de vitamina A, C si complexul de vitamine B, potasiu si betacaroten, caisele sunt un prim ajutor pentru organism in lupta impotriva bacteriilor si infectiilor, in remediul tesuturilor bolnave, in dezvoltarea unei danturi si structuri osoase solide si ne ajuta, in plus, sa ne pastram o vedere buna si agera. Acest fruct ne tonifica stomacul, ficatul, inima si vederea prin suplimentarea la nivelul organismului a rezervei de vitamine si minerale.
De la caise putem folosi pentru bunastarea sanatatii noastre fructul, miezul, semintele si florile. Chinezii foloseau fructele pentru metode de tratament naturale care sa prelungeasca viata, iar florile in scopuri de infrumusetare.
Datorita continutului de celuloza si pectina al fructului, acesta este foarte des folosit ca laxativ usor in problemele de constipatie. Provocand o reactie alcalina in interiorul organismului, ajuta la digestie atunci cand este consumat inainte de masa. Cu un continut bogat in fier, caisa este foarte recomandata in cazuri de anemie, ajutand totodata la cresterea cantitatii de hemoglobina produsa de corpul nostru.
Sucurile proaspete de caise constituie un adevarat medicament natural atunci cand sunt folosite de catre bolnavi cu febra ridicata sau cu boli de piele. Amestecat cu miere sau glucoza, acest suc este foarte racoritor pentru cei care au febra mare, contribuind de asemenea la eliminarea toxinelor din organism.
Aplicat prin tamponare pe diferite leziuni, eczeme, arsuri provocate de expunerea la soare sau alte probleme survenite prin expunerea la frig sau medii reci, sucul de caise actioneaza eficient, amelioreaza si vindeca epiderma afectata.
Foarte hranitor, miezul de caisa este bogat in Vitamina B17, cunoscuta si sub numele de „amigdalina.” Aceasta vitamina este un ajutor foarte important in lupta impotriva principalului inamic al sanatatii omului, cancerul, deoarece distruge celulele cancerigene si ajuta in acest mod la prevenirea acestei boli infricosatoare.

Amigdalina continuta de caise ataca in mod direct celulele cancerigene
Doctorii sustin ca organismul creeaza continuu celule canceringene dar, in conditii normale, sistemul nostru imunitar le poate elimina cu usurinta. Insa exista perioade in care ne expunem inconstient corpul la factori de risc precum stress-ul sau factori carcinogeni, si atunci trebuie sa apelam la resurse naturale pentru a ne mentine sanatatea intacta. In acest moment devine consumul regulat de caise necesar, deoarece amigdalina continuta de ele vine in ajutorul organismului si ataca in mod direct celulele cancerigene, prin eliminarea enzimei din acestea, enzima diferita de cea a unei celule sanatoase, si distrugerea ei.
Vitamina B17 este folosita ca principala metoda de terapie pentru bolnavii de cancer in clinici din intreaga lume, asociata cu alte metode de tratament non-toxice si, obligatoriu, o alimentatie sanatoasa.
Samburele de caisa este bogat in proteine si acizi grasi principali – acid oleic si linoleic – si contine in proportie de 45% ulei, considerat la fel de benefic pentru organism ca si uleiul de migdale. Uleiul extras din samburii de caise este folosit cu succes in industria cosmetica, impreuna cu florile de cais, in special la produsele pentru tenul uscat sau imbatranit, ridat, datorita capacitatii sale de a penetra suprafata epidermei fara a lasa pielea grasa, dar in schimb hranind-o si revitalizand-o.

Uleiul de caise
Uleiul de caise este folosit in mod traditional ca ulei de masaj si pentru aromaterapie, deoarece calmeaza pielea si simturile prin mirosul sau placut.
Cunoscute si sub numele de alune amare, semintele de cais sunt folosite din timpuri stravechi de catre bolnavii cu probleme respiratorii, precum astm, bronsita, emfizema, respiratie grea sau tuse.

1 linguritã cu vârf de plantã la 1 litru de apã clocotitã, se opãreste, se lasã sã stea putin sã se infuzeze, se strecoarã si se beau câte 2-3 cesti pe zi, cãldut, cu înghitituri mici. Este recomandat în dureri reumatismale, artrite si nevralgii, hemoragii si vãrsãturi cu sânge, în cazul rãcelilor vezicale, a durerilor spastice, ajutã în retentiile de apã în pericard, în pleurã sau în tulburãrile renale de dupã scarlatinã si alte boli infectioase grele cu dereglãri în eliminarea apei.

Se mai foloseste în eruptii de piele însotite cu mâncãrimi. Coada calului amestecatã cu sunãtoare, opãritã si consumatã 1-2 cesti pe zi, în timp ce seara se consumã hranã solidã, ajutã în incontinenta urinarã. Se recomandã gargara de coada calului în amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sângerãri ale gingiilor, gingivite, fistule si polipi în cerul gurii si gât, în tumori maligne, acestea din urmã putând fi stopate.

Acest exercitiu de intarire a muschilor coapsei te ajuta sa imbunatatesti circulatia sangelui in zona si sa scapi de pernutele inestetice de celulita.
Intinsa pe spate, cu genunchii indoiti si talpile pe podea, pune o perna intre genunchi. Inspira cat poti de adanc si, pe masura ce expiri, strange perna cat poti de tare. Stai asa 5 secunde si relaxeaza. Repeta de cinci ori.

1.Pentru fesieri, trebuie sa te sprijini cu bratele de un scaun sau o scara, flexeaza piciarele, incordand abdomenul si muschii fesieri. Flexeaza bratele si piciorele, coborand cu fesierii aproape de podea.
2.Pentru bust, cu piciarele departate si genunchii usor flexati, tine cu ambele brate bara de greutati. Ridica bara la nivelul pieptului, mentinand bratele si abdomenul incordate.

Mentinerea unui tonus fizic si psihic bun usureaza atat sarcina cat si nasterea. Aceasta opinie s-a impus in dauna celei conform careia femeia gravida trebuie sa se odihneasca mult, sa doarma si sa manance cat pentru doi. Fitness-ul le ajuta pe femei sa-si pastreze frumusetea si in timpul sarcinii. Exercitiul fizic adecvat imbunatateste tunusul muscular, dar si aspectul fizic. Asociat cu masajul previne aparitia varicelor, edmelor, vergeturilor. Exercitiile vizeaza si corectarea tinutei, in vederea menajarii coloanei vertebrale, care este foarte solicitata in timpul sarcinii. Exercitiile aerobice si de respiratie pregatesc gravida pentru nastere, prin insusirea tehnicii de coordonare a ritmului respiratiei. Efortul fizic se face mai ales pe expiratie, spre deosebire de fitness-ul normal , in care efortul se face pe inspiratie. Este, de fapt o pregatire a gravidei pentru a se implica activ in procesul nasterii, pentru a pastra autocontrolul in acele momente.

Astfel, travaliul va fi mai scurt si mai putin dureros, deoarece gravida invata sa-si contracte adecvat musculatura implicata in procesul nasterii. De asemenea, scade riscul de rupturi la nivelul perimeului si al aparitiei hemoroizilor. Recuperarea post-natala este mult mai rapida la femeile care si-au tonifiat musculatura perineala. Fitness-ul ajuta gravidele sa-si mentina si greutatea optima. Aceasta creste in medie cu 12-15kg. Exercitiile sunt indicate in functie de conditia fizica dinaintea sarcinii. Daca gravida are o conditie fizica buna atunci se fac exercitii pentru cresterea tonusului muscular si imbunatatirea musculaturii perineale.

Exercitiile sunt diferite in functie de cele trei perioade ale sarcinii. In primul trimestru se fac exercitii usoare, mai ale exercitii de relaxare si respiratie. Se evita exercitiile in forta deoarece exista riscul de avort. Incepand cu trimestrul al doilea sunt indicate exercitiile care intaresc musculatura pelvi-perineala, abdominala si fesele. Acestea sunt foarte importante atat in mentinerea sarcinii cat si pentru o nastere usoara. Exercitiile se realizeaza numai sub supraveghere medicala, cu masurarea permanenta a pulsului si tensiunii arteriale. Efortul se dozeaza astfel incat acestea sa nu depaseasca limitele normale. Exercitiile sunt contraindicate la pacientele care au placenta praevia, sangerari, anemii sau alte probleme de sanatate. In aceste cazuri se pot face exercitii pentru intarirea tonusului musculaturii perineale, acestea nepresupunand prea mult efort.

Durata sedintei de gimnastica poate creste de la 20-30 minute la o ora, alternand cu momente de relaxare si de control al respiratiei. In medie, frecventa sedintelor este de 2-3 pe saptamana. Recuperarea post-natala se face numai cu acordul medicului ginecolog. Dupa o nastere normala, recuperarea poate incepe la 6-8 saptamani, prin exercitii usoare. Dupa o nastere prin cezariana, recuperarea incepe mai tarziu, aproximativ dupa 6 luni.

Una din cele mai de succes abordari in intelegerea starii de sanatate, din punct de vedere nutritional, este cea a doctorului Peter D’Adamo, numita dieta corecta in functie de grupa sangvina.

Cercetarile dr. D’Adamo au fost initial inspirate de teoriile tatalui sau asupra importantei grupelor sangvine in anticiparea procesului biochimic la fiecare persoana. Acestea l-au ajutat sa identifice amprentele genetice ale celor patru grupe sangvine, 0, A, B si AB, si sa creeze patru tipuri de diete corespunzatoare.

Semnificatia fiecarei grupe sangvine poate fi schitata de-a lungul evolutiei omenirii, pentru ca fiecare grupa contine informatii genetice legate de dieta si modul de viata al stramosilor nostri. In mod uimitor, aceste “informatii” inca influenteaza multe din trasaturile noastre, mai ales sistemul nostru imunitar. Unul din rolurile sistemului imunitar este sa recunoasca substantele invadatoare, iar acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor markeri chimici care se gasesc in sange. Fiecare grupa de sange poseda markeri chimici diferiti, si odata ce acestia identifica substanta straina, invadatoare, sistemul imunitar devine capabil sa o neutralizeze, producand substante chimice, hormoni, celule albe si anticorpi. De asemenea, sistemul imunitar produce anticorpi si pentru celelalte grupe sangvine. De exemplu, grupa sangvina A va avea anticorpi pentru grupa B, si invers; asta explica faptul ca oamenii care au grupe de sange A si cei cu grupa B nu pot face transfuzii intre ei.

Anticorpi sunt produsi si pentru anumite tipuri de mancare, cele patru grupe sangvine fiind cele care “spun” sistemului imunitar sa tolereze anumite tipuri de mancare. Fiecare grupa de sange este programata sa accepte tipurile de hrana care se regasea, in mare parte, in dieta stramosilor lor compatibili, acum mii de ani.

Daca grupa sangvina accepta un tip de hrana sau nu depinde de niste molecule de proteine carbohidrate, numite lectina, care se gasesc in mancare. Acestea au proprietatea de aglutinare, care le permite sa se lipeasca de alte molecule. Puterea de aglutinare a lectinei a fost demonstrata in asasinarea lui Gyorgi Markov, in 1978, de catre un agent secret al KGB. Initial, la autopsie nu s-a putut depista nici un motiv al mortii, dar o analiza mai amanuntita a scos la iveala existenta unei bile mici, aurii, plina cu ricin, in piciorul decedatului. Ricinul este o substanta chimica toxica atat de puternica, incat si cea mai mica cantitate poate cauza moartea prin aglutinarea celulelor rosii in cheaguri de sange si evident, blocarea arterelor. Acesta este un caz extrem si, din fericire, un sistem imunitar sanatos protejeaza pe oricine impotriva efectelor lectinei.

Lectinele din mancare sunt caracteristice fiecarei grupe sangvine, si daca apare vreo incompatibilitate, lectina poate aglutina celulele si cauza neplaceri in corp. De exemplu, proteinele (lectina) din lapte nu sunt benefice pentru grupa sangvina A, pentru ca nu pot fi digerate; in acest caz, fie sistemul imunitar va raspunde prin inflamarea peretilor stomacului sau probleme intestinale, fie proteinele vor fi absorbite in sange, ducand la aglutinarea celulelor si cauzand probleme majore, cum ar fi ciroza ficatului sau disfunctii ale rinichilor. Alte lectine sunt glutenul, care cauzeaza inflamatii ale intestinelor, si unele legume care pot exacerba simptomele artritei.

Cheia pentu a fi sanatosi este sa evitam lectinele care aglutineaza celulele, iar munca dr. D’Adamo este bazata pe identificarea acelor tipuri de mancare care sunt cele mai potrivite pentru fiecare grupa sangvina.

Dieta include 16 grupuri de hrana pentru fiecare grupa de sange, si variaza de la carne, carne de pui, preparate marine, produse lactate, oua, grasimi, cereale si legume, pana la ceaiuri de plante. Fiecare grupa se imparte in trei categorii de hrana: benefice, neutre si cele care trebuie evitate.

Sa vedem in continuare caracteristicile fiecarei grupe sangvine in parte si dieta corespunzatoare:

Grupa sangvina 0 (Vanatorul) – este din punct de vedere antropologic cea mai veche grupa. Este asociata cu un nivel mare de aciditate in stomac si enzime intesinale care pot consuma colesterolul, de aceea poate asimila cu usurinta proteinele animale. O mare incidenta o au problemele legate de aglutinarea sangelui, precum si ulcerul gastric, bolile inflamatorii si ale glandei tiroide. Cei care au aceasta grupa sangvina ar trebui sa nu manance cereale, in special grau si porumb. Se recomanda o dieta bogata in proteine (inclusiv carne rosie), putini carbohidrati, si multe fructe si legume; se pot manca moderat oua si nuci. Trebuie evitate produsele lactate, fasolea, cerealele, painea, pastele fainoase si orezul. Sunt recomandate exercitiile fizice (aerobicul) si alergarile.

Grupa sangvina A (Cultivatorul) – a aparut ca urmare a dezvoltarii activitatilor argicole. Acest tip secreta cantitati mai mici de acid gastric si este in principal asociat cu proteinele vegetariene. Sunt recomandate dietele complexe cu carbohidrati si multe fibre, tofu, legumele, fructele si fasolea; se mai pot consuma nuci, seminte, cereale, paste fainoase, orez. In randurile celor cu grupa de sange A sunt cei mai multi bolnavi de inima, diabet si anumite tipuri de cancer. Trebuie evitat graul, produsele lactate, grasimile animale si carnea. Sunt recomandate sporturi relaxante, precum yoga si golf.

Grupa sangvina B (Nomadul) – este asociata culturilor care consumau cantitati mari de produse lactate fermentate si este grupa cu cele mai putine restrictii. Se recomanda o dieta echilibrata, cu surse de proteine din peste si lapte, fructe si legume, cereale, carne. Se intalneste o mare incidenta de afectiuni ale rinichilor si ale vezicii urinare. Sunt recomandate activitatile sportive ca tenisul, drumetiile si inotul.Trebuie evitate mancarurile care contin porumb, carne de pui, alune.

Grupa sangvina AB (Enigmaticul) – este o grupa noua care combina tipurile A si B, si deci poate tolera o gama mai larga de produse alimentare. Se recomanda in principal o dieta vegetariana, si rareori consumarea produselor lactate sau a preparatelor marine. Este predispusa la boli de inima, cancer si anemie, si trebuie sa evite carnea rosie, porumbul si unele tipuri de fasole.

Dieta in functie de grupele sangvine mai contine si sfaturi asura unor suplimente alimentare, a eliberarii de stres, exercitii fizice si caracteristici de personalitate pentru fiecare tip. Se spune ca aceasta dieta are multe beneficii, printre care: evitarea virusilor obisnuiti si a infectiilor, intarzierea imbatranirii, si mentinerea pe cale naturala a uneo greutati corporale normale. De asemenea, se spune ca ajuta la lupta impotriva unor boli mortale, cum sunt, cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul si insuficienta renala. Mai presus de acestea, dr. D’Adamo considera ca aceasta dieta reface ritmul genetic natural al corpului, dandu-i vitalitate si sanatate.